A canzona I GHJUVANNALI testimunieghja chì, qualessa sia l'epuca, u pudere qual'ellu sia, ùn rinculeghja davanti à nisun crìmine per reprime l'idee rivoluziunarie…
U LOCU stridu d'un isula chì pò esse à tempu santuaria è terra di verità,
LOUNES MATOUB induv'è u silenziu urla è induv'è ogni parulla, ogni nota di musica si face brusta,
COMPLAINTE DE PABLO NERUDA dà l'ecu à SURELLA D'IRLANDA chì rammenta l'universalità di a musica, quella di a disgrazia dinù…
RINVIVÌ, mette in musica l'idee umane, u dùbitu è a sperenza…
Incù CHJARUSCURU, CANTA si face portavoce di tutti quelli chì luttanu in ogni locu,contr'à tutte e forme d'oppressione, da i cumbattanti facci scuperta à quelli cundannati à a clandestinità, di i populi ammutuliti à i populi arritti.
Cliquez sur le titre d'une chanson pour voir ses paroles
ou cliquez sur le haut-parleur pour écouter son extrait
Isula stranu cuntinente
Paese vechju à strade nove
Isula schiava indipindente
Isule centu ind'una sola
Cruzinu acellu di muntagna
À fiancu à Vicu in la sulana
Unu quassù face l'altagna
È l'altru pare una Tuscana
Rocca superba dà l'assaltu
Fronte di monte è ghjemma dura
Longu tiratu ù sole altu
U Capicorsu ùn hà primura
Costa d'umbriccia à le vintate
Stà Merusaglia viulente
È le Balagne innargentate
Sgottanu luce à l'Oriente
Carghjese è Piana buliate
Di celu chjaru è machje bionde
Sarre di neve incurunate
Niolu sò pianure monde
Francu le fonde Castagnicce
Piaghja Levante è Campuloru
Un sognu verde in le matticce
Un locu fattu à stelle d'oru
È da Ghjiraglia à Pirtusatu
Celavu, Nebbiu o Ampugnani
A Falasorma tafunatu
À lu Talcini è l'Alisgiani
Nostru hè paese impastatu
Di fiuminali è d'alti piani
Mare tarranu tracullatu
Par innalzà destini umani! destini umani.
I Ghjuvannali
(F. Lanfranchi/N. Luciani)
U silenziu si hè spartu, chì ùn funi attarzati
nè l'ossa nè u sangu. Ùn cunnobbini quì
pietà nè cumpassioni, i Cristiani mandati
à tumbà i cristiani : ci vulia à pulì
Issa tarra d'arasia, di felu è di vilenu,
acciaccà si li tutti, maiori è criaturi!
Solu u Criatori cù lu so Santu Sennu
sciddarà-trà i morti-quiddi chì funi puri!
DIES IRAE DIES ILLA
SOLVET SAECLUM IN FAVILLA
"Ùn volsimi accittà di Roma la duttrina,
cusì la noscia fedi duvintò suffrimentu!
Si ni morsi issa luci, ditta San'Ghjuvannina
dopu l'ultimu abbracciu di u Cunsulamentu!
DIES IRAE DIES ILLA
SOLVET SAECLUM IN FAVILLA
Santa fù la Cruciata! Inghjustu lu turmentu!
Solu par Cristu in cruci fù più cruda a sintenza!
Ci fù datu prighendu! l'ultimu Sacramentu
di lu focu è lu farru! Dulenti pintenza !"
DIES IRAE DIES ILLA
SOLVET SAECLUM IN FAVILLA
Po'di li Ghjuvannali a stirpa, a sumenti
prestu fù missa in fossa... È issi castichi grevi
pesani in a mimoria, è ghjacini in a menti
da ch'idda campi in paci, di Carbini a pievi !
Lounes Matoub
(F. Lanfranchi/N. Luciani & P. Mattei)
Eiu socu lu pocu è micca
Di spatrunata diffarenza
U senza voci chì rumbicca
Quiddu ch'in la so lingua pensa
A me lingua di quandu mai
Di senza nomu senza locu
Conta l'ori com'è li guai
È il me speri d'Ira-Focu
Eiu sò, eiu sò
Lu pocu e micca
Un crudu silenziu ci teni
L'inghjusta bucia calcica
Ma la me musica litica
Ed eccu aparti li me veni!
U silenziu più chè li muri
Eccu la quì, la sorti inghjusta!
Ma la me musica hè la brusta :
Ormai lu me sangu curri!
Cresci immensa la vuciarata
Di u senza tarra nè nomu
Chì sà lu parchì è lu cornu
D'una dignità ricusata
Cresci immensa la Chjama-Focu
In sta lingua di quandu mai
Di u senza dritti nè locu
Ch'ùn vol'più cuntà li so guai!
Era eiu lu "parchì micca ?"
Rinatu in la me diffarenza
Oghji, a me morti v'inzirica
A me lingua si faci immensa !
Lochi mondu
(F. Lanfranchi/N. Luciani & B. Ferrari)
Trà li cantona vechji chì lu ventu staffila
Trà li pianuri avvinti di fiumaricciu arghjentu
È l'abbrucati chieti quandì vaghjimu fila
Sò issi voci tinuti quand'ugni ora hè di stentu
Com'è suspiri grevi à li spini ghjimbati
Cù issa lingua chì feci mimoria d'ugni vita
Cù li so poghja scritti in li ghjorna infialsati
È la sarra cunfina indu'l'alba s'arrimita
Sò issi visi par sempri à issi petri liati
Com'è issi sulcinati ch'allisciani la tarra
Com'è Mondu chì fù chì ùn s'attorga di sonnia
Com'è l'ultimu creda ch'un ricordu richjara
Com'è l'uchjata prima chì firmò tistimonia
Par nutrì lu me scriva à la so poca fiara...
Lochi Mondu, lochi mondu, lochi mondu.
Cantu à Pablo Neruda
(Aragon, adattatu da F. Lanfranchi/J. Ferrat)
Vi voddu cuntà a fola
Di quiddu chì sì n'andò
È da l'Andi a parolla
Di l'aceddi si purtò
Era viddutu lu celi
Ùn si sapia parchì
À l'affaccà di li stelli
Muria lu ghjornu quì
Ricantu
Comu creda, comu creda
Comu creda o spirà?
Neruda fà ci la veda
A luci lla libartà
Cù a musica ribedda
L'omi sò pari dinò
L'inghjustizia hè malacedda
Da Parigi à Santiago
Sarà unica la voci
Cantu fratemu par dì
"Dura hè la prighjò,feroci,
In Francia o à u Chili"
Ricantu
Comu creda, comu creda
Comu creda o spirà?
Neruda fà ci la veda
A luci lla libartà
Sò i to furesti vechji
Vechji quant'è libartà
È li strazii chì tù spechji
Sò spiranzi à assuvà
Quali sè, lu me paesu
Libaru o à cunquistà
À l'appiattu o à palesu
A to storia si farà!
Ricantu
Comu creda, comu creda
Comu creda o spirà?
Neruda fà ci la veda
A luci la libartà
T'assumiddi sinu à mai
À lu to paesu ma
I tradimentu è li guai
Ti volini fà chità
Neruda,sè di a tarra
È di u celi dinò
È a to rivolta spara
Trà no'tutti par dì : innò!
Ricantu
Comu creda, comu creda
Comu creda o spirà?
Neruda fà ci la veda
A luci lla libartà
Spartera
(F. Lanfranchi/N. Luciani)
Spartimu di lu ventu i Suprani incirtezzi
Di lu mari sapemu u mova culuritu
A brama spinsirata di l'ultimi carezzi
Chi issu tempu ci porghji prima d'essa finita
Quì sò nati il tarri chì ci detini fiatu
È l'orisonti stremi di li passioni antichi
Quì ci ghjucò a sfiera d'un tempu misuratu
À lu troppu rimori, à li troppi nimichi
Spartimu di li nosci i sicurezzi amari
È di l'altri sapemu a più greva inghjustizia
Chì svolta cima è fundu è ci frighji li carri
Solu quand'idd'hè noscia, ùn ci pari scimizia
Quì sò nati i misteri, d'un tempu li sicreti
Ch'ugnunu voli tena com'è tanti tisori
I cridiami nati à fior' di mossi schietti
È ci sò fermi in gola, è ci pesani in cori
Spartimu d'issi albori i dubbiti sbucciati
Com'è li fiori vani nati for'di staghjoni
È pur'l'avemu colti, è ancu suminati
Ma cridiami tandu di sapè ni a raghjoni.
Rinvivì
(F. Lanfranchi/N. Luciani & B. Ferrari)
Quantu n'avemu ad avà
Spirenzi à corpu in sù
E sonnii à strascinà
Chì ni farmarà più
Di l'idea la noscia?
Erami pronti à viaghjà
Più chè sicuri di
Cunnoscia a virità
Ùn ci n'era altra dì
Par a tarra a noscia
Era tempu à creda
È vuliami veda
Ghjustizia è raghjoni triunfà
Faciami svintulà
Tanti banderi chì
Pariani invintà
Un tempiu à custudì
Par a lingua a noscia
Vuliamu pona quì
Tanti umani virtù
È imparà ciò chì
Nunsi sapia più
Di la storia la noscia
Era nova la vita
Eppur'si cridia
Ch'ùn era cusì longa la strada à fà...
Quantu sarani ohji quì
À pratenda sapè
Ch'era scritta cusì
Ch'ùn ni pò vena bè
Di l'idea la noscia ?
Sarani pronti à viaghjà
Più chè sicuri di
Cunnoscia a virità
Ùn ci n'hè altra à di
Par a tarra a noscia
U versu naturale
(M. Cacciaguerra)
È ùn ti ferma chè...
À tè Corsu canaglia
Per quale l'usi antichi
Ùn vulteranu più
È ùn ti fermerà
Mezu à mare è muntagna
Chè l'amaru ricordu
Di a to giuventù.
Ricantu:
Dumane senterai
Un trattu di verità
S'ellu u canta omu
U versu naturale
Prestu rinascerà
Senza nisun'spavechju
Di quella credeltà
Chì ti feghja ind'u spechju
I valori di vita
È ùn ti ferma chè...
Operaiu isulanu
Natu in li to solchi
D'amore è di virtù
Senza mai sete
Nè menu u riagliu
Di le to mani fruste
È lu to sangue dinù
Ricantu
Dumane senterai
Un trattu di verità
S'ellu u canta omu
U versu naturale
Prestu rinascerà
Senza nisun'spavechju
Di quella credeltà
Chì ti feghja ind'u spechju
I valori di vita
È ùn ti ferma chè...
O Corsu imbasgialitu
Di fatti è detti in vanu
Per sempre è mai più
Da quelli ch'ùn ne anu
L'onore imbrustulitu
È l'ochji rossi in fronte
Chì chjoccanu u murtoriu
Ricantu
Dumane senterai
Un trattu di verità
S'ellu hè naturale
U versu rinascerà
Senza nisun'spavechju
Di quella credeltà
Chì ti feghja in lu spechju
I valori di vita.
Un locu
(F. Lanfranchi/N. Luciani & B. Ferrari)
Longu à li passioni trà l'essa è lu sia
Ci truvareti un locu, un tempu, eppo'ssa ghjenti
Chì lu mari si teni cù tanta ghjilusia
Chì li muca lu cori, è li sensi, è la menti
Longu à li foli vechji chì la mimoria dici
Soca ci sintareti u dannu o l'alligria
Sò middi li ricordi, è sò tanti vinici
À pona lu so passu trà l'Essa è lu saria
Longu ad ugni vita d'incertu o di prumessi
Chì abbughja o schjarisci à ugni età l'uchjati
Soca ci imparareti li sonni eppo'li fatti
Sò tanti è tanti brami,è sò sempri i listessi
Longu à issa tarra sola ch'ugnunu dici soia
Ch'impastò li so paci è di stentu, è di straziu
Trà li vampati scemi d'un soli chì s'annoia
Firmeti vi una stunda, sè vo'naveti u laziu
Di l'omu natu quì tandu i sintareti
TUtti li virità chjusi in silenzii degni
Ch'ùn francani li mari è si fermani chieti
Trà l'in darru u più dulci è li più duri impegni.
Ti vurria dì
(J.C. Papi/M. Cacciaguerra)
Ti vurria dì, fratellu terraniu
Ti vurria dì, chì eo sò orfaniu
D'un idea santa, d'un lume supranu
Chì schjariva l'ore in primu veranu.
Ti vogliu cuntà un locu più bellu
Un spechju arrimbatu à un core zitellu
Chì l'omu incabbiatu metisse à bramà
Per stancià a so sete di fraternità.
È ti vogliù dì chì u mio core pienghje
Un zitellu caru, una libertà
Chì solu l'amore puderà fà spenghje
Issu focu sanguinosu in la so pietà.
Tì vurria dì, issa petra fatata
Chjara cum'è l'acque di lu sunnià
Chì ribomba in core ad ogni cantata
Cum'è una parulla ragiu d'unità
Eo vurria scrive issi passi cun tè
Nantu à un'aria nova di terra impastata
Cambiendu isse brame di pocu valè
in farfalle d'oru ad ogni abbrucata
Poi infine ditti chì u mio core spera
In un'alba chjara, in a libertà
Micca in quelle nera chì rima cun guerra
Ma in issa stella rara, detta umanità.
Cuntrastu
(Natale Luciani/N. Luciani & B. Ferrari & P. Mattei)
Conta mi dinò
A storia di l'antenati
Di li tempi andati
Di li detti è di li fatti
Conta mi dinò
Ciò chì hè a vera ricchezza
Chì ci ferma à fà
Di a tuntia permessa
Vogliu dà
Tuttu lu mio sapè
Ch'ellu si sparghji
Lindu versu tè
À lu ventu
À lu ventu chì corre
Vogliu dì
Tuttu lu mio sapè
Ch'ellu sguilli
À u fundame di tè
À lu fiume
À lu fiume chì bolle
Vogliu dà
Tuttu ciò ch'aghju in mè
Da luntanu s'avvicina
Un altru sapè
D'una andatura vicina
À u nostru gudè
Chì ci pugni in baldenza
Sentimu piacè
Chì si dice Indipendenza
Chì ci teni bè
Chì ci porta
Chì ci porta à vulè
Sì lu ventu è sì l'acqua dinò
Sì memoria d'issa terra per noi
Purtà in tè un avvene sfarente
Sì lu ventu è sì l'acqua dinò
Ricchezza d'imaginà è po'
Tuntia di sclambulà a ghjente
Libari d'esse noi.
Chjaruscuru
(Natale Luciani)
D'una lotta naziunale
N'aveti fattu un spavechju
Ch'ellu si sbrumi lu spechju
Di la vostra infideltà
Di tante parolle linde
N'eti spizzatu l'essenza
Essendu più ch'omu pensa
Un arte di falsità
Quandu u camisgiu di seta
Piatta una maschera umbrosa
Vergogna à chi stà à l'ascosa
Intimuritu à trimulà
Tinti à quelli chi sò cascati
Per l'unu o l'altru di voi
Ùn saranu mai eroi
Chi disguastu è chì pietà
Torna una cria
Cercu una via
Raghju di sole chì caccerà
In tempu duru
Lu chjaruscuru
È tante piaghe da risanà
Cercu sfidatu
D'un altru latu
L'anticu solcu da suminà
D'impustura in tradimentu
S'annunziava lu sfrageIlu
Chi stilittava u « fratellu »
L'amicu di longu andà
Seti stati più chè vili
Di superbia o rapina
A calcicà in pulvina
Forze, sperenze, credeltà
Avariate pretenzione
D'essa torna u portavoce
D'un populu messu in croce
Da voi, lesti à inchjudà
Corci i puri chi sò cascati
Per l'unu o l'altru di voi
Ùn saranu mai eroi
Chi disguastu è chi pietà
D'una lotta naziunale
Schizzanu, le chiare vite
Purtate in mane pulite
D'altri cori à sbramà
Chi lu mio essere invita
Da sprufundà ogni lita
« Core in fronte, strada diritta »
Per lu sempre à suvità
Quandu chi lu chjaruscuru
Ci vulterà alba chjara
Brusgendu d'un altra fiara
Senza voi, dumane, chì sà.
Ghjente d'Irlanda
(J.C. Papi)
U mio core ligeru s'hè lasciatu imbarcà
A mio cuscenza d'eri, c'hè vulsutu à sguassà
Chì per issi lochi fieri di festa è di luttà
Dicenu chì l'amore ùn si pò cumprà
Ricantu
Miheig laharigheid graha acanatlom
In l'occhji di sta ghjente è in lu so campà
C'aghju vistu una vera sulidarità
Quella chi sminteca in a manu chì dà
Ch'hè fatta per amore è un si pò cumprà
Ricantu
Miheig laharigheid graha acanatlom
Se tu voli cantà, se tu voli sunà
Lascia i to penseri è u to strazià
Pesa u tò bicchjeru è pò veni à ballà
Sta gioia quì fratellu ùn si pò cumprà
Ricantu
Miheig laharigheid graha acanatlom
A so miseria, a so casa
Elli so pronti à sparte, a dà
E cù stu pocu è tanta grazia
Ti poi mette à sunnià
Quandi un sole sinceru torna si piserà
Chì in ventu crudeli ùn vulerà stancià
Rifletta à l'armunia d'un populu chì và
Pensa à st'amore veru ch'un si pò cumprà
D'un volu
(Natale Luciani)
Ligera più chè lu ventu
Ch'ella sà ammaistrà
Sopra à le cime d'argentu
Fin'à u mare o l'aldilà
L'ala maestosa è lena
Vola l'acula marina (bis)
È lu to sensu s'infrebba
D'ùn puce la accumpagnà
Chjosu da l'umbriccia niedda
Di l'umana falsità
À goda l'aria serena
Cum'è l'acula marina
Ricantu
È da lu monte à lu pianu
Fin'à u mare o l'aldilà
Si sparghji u cantu luntanu
Ch'ellu trapanessi a
Fruntiera di le to pene
Versu l'acula marina
Viaghjanu li to sensi
Intribbuliti di più
Volanu più chè tù ùn pensi
À « l'eden ghjuventù »
Libari di e catene
Tali l'acula marina
Ricantu
Oghje sì chì la vita hà bisognu di sperà
Ricusà u presente è a duttrina nera
È puna d'altre lotte
À l'orisont'accesi
È scunghiurà la sorte
Rinvivisce un paese.
Euskal Herria
(Txato/Peio Agorrodi)
Arrosako zolan kantu zirimolan
nahiz eta telebistan ez gaituzten modan,
euskararen garra, lokarri azkarra,
gau ilun honetako gure artizarra
zazpiehun langilez, sutsu ta ekilez
oraina ta geroa ez ditaizke berez,
kontzertu honen bidez, musika eztiez,
euskal izen ta izana, betikotz bat bitez !
Koka ta hanburgesa, euskaldun baldresa
gustua galtzea ere zer dugun errexa !
kendu nahi digute, bihotz ta bertute,
izaki klonikoak egin nahi gaituzte
jo dezagun bada, goraki aldaba
multinazional hoien herria ez gara,
bretoi ta kortzikar, kanak ta okzitanda
nor bedera izateko har dezagu indar !
Munduko herrien ta irrati libreen
bilgune goxoa guk dugu urtero hemen
uhainen ildoan, asmoak geroan
elkarren ezagutza daukagu gogoan,
munduko erronkak, herrien borrokak
bildu gara hausteko zapalkuntzen sokak,
dantza ta irria, kantuz ilargia.
Bandera
(A. Salducci/M. Cacciaguerra)
Vogliu à sonu di ghitarra davvi nove
D'un qualcosa chì ci piglia è ci cumove
Ancu à piumbà di sole o à timpesta
U so nome serà sempre messu in testa
Ghjè un nome chì ci porta
Inseme à foriporta
Una fede chì sustene
U passatu è l'avvene
Ghjè issu nome chì cumanda
Chì cunsiglia, chì trasonda
Hà un galbu di signora
Pannu biancu, testa mora
Sè vo'circate à sapè u perchè cume
Ciò chì corre in le so vene cum'è un fiume
Cosa hè chì cernigliuleghja ogni core
Perchè si campa per ella, è po'si more
Ghjè un pugnu chì s'inzerga
Un amore chì s'allarga
Una pace chì camina
Diu vi salvi Regina
Sì ella ùn teme à nimu
Ghjè a prova chè no'simu
Chè no'simu a so para
Negra è bianca a bandera